Oferta cea mai ieftină iese de obicei cea mai scumpă pentru că prețul mic vine din lucrări scoase din listă, din cantități trecute mai mici decât cele reale sau din materiale nescrise. Lucrările lipsă se fac oricum. Le plătești pe parcurs, la prețul cerut atunci de constructor, când ai jumătate de casă ridicată și nu mai poți schimba echipa.
Cristian Ioan Budău Boloban · Peste 20 de ani în construcții, peste 200 de case construite · 24 septembrie 2026
Am povestit în articolul despre ce lipsește dintr-un deviz cazul unui amic de-al meu din Cluj, cu o casă de 500 de metri pătrați. Cinci oferte de manoperă pentru aceeași structură, la același proiect.
Cea mai mică cerea 70.000 de euro cu TVA. Celelalte patru stăteau toate între 90.000 și 100.000 de euro.
Amicul meu se uita la ea ca la un cadou. Cu 20.000 de euro mai puțin decât următoarea, pentru aceeași casă.
Am stat cu el și le-am citit pe toate cinci, rând cu rând. Oferta de 70.000 de euro era cea mai subțire dintre ele. Câteva rânduri și o sumă la final. Când am pus lângă ea lucrările pe care le aveau celelalte patru și care din ea lipseau, și le-am calculat la prețurile din piață, suma a trecut de 120.000 de euro.
Omul ar fi pierdut cel puțin 15.000 până la 20.000 de euro alegând oferta care arăta cel mai bine la total.
Cazul ăsta nu e o excepție. Hai să-ți arăt de unde vine prețul mic, pentru că mecanismul e același la aproape toate ofertele ieftine pe care le-am văzut în peste 20 de ani.
Ai trei oferte pe masă și una e cu 20% sub celelalte două. Întrebarea pe care ți-o pui, firesc, e cum poate omul ăla să lucreze atât de ieftin.
Există trei explicații și le-am văzut pe toate. Niciuna nu e în favoarea ta.
Prima explicație: constructorul a scos lucrări din listă. A trecut tencuiala interioară la faza de finisaje, ca să pară mai ieftin la roșu. Nu a pus deloc hidroizolația la fundație. A lăsat afară glafurile și pervazurile. Lucrările astea se fac oricum, pentru că fără ele nu te poți muta în casă. Doar că le plătești separat, pe parcurs, când ai deja jumătate de casă ridicată de el și nu mai poți schimba echipa.
A doua explicație: constructorul a trecut cantități mai mici decât cele reale. De exemplu, 180 de metri pătrați de tencuială într-o casă care are 340 de metri pătrați de pereți de tencuit. Prețul pe metru pătrat e corect, ba chiar poate fi mai mare decât la ceilalți. Totalul iese mic pentru că e înmulțit cu o cantitate mai mică. Asta se vede numai în coloana cu cantități. În totalul de jos, oferta lui arată la fel ca celelalte două.
A treia explicație: constructorul nu a scris ce materiale folosește. „Termosistem" poate să însemne polistiren de 5 centimetri sau polistiren de 15 centimetri. „Tâmplărie PVC" poate să însemne geam dublu ieftin sau geam cu trei foi de sticlă. Diferența dintre ele, pe o casă întreagă, e de mii de euro, iar în ofertă apare același cuvânt.
Toate trei au ceva în comun. Diferența de preț dintre ofertă și casa reală nu dispare. O plătești tot tu, doar că o găsești în facturile de pe parcurs, în loc să o vezi în ofertă.
Și acum partea care doare cel mai tare.
Când ceri trei oferte, ai trei constructori care concurează pentru lucrarea ta. Fiecare știe că ceilalți doi sunt pe masă și își pune prețul în consecință. Asta e singura clipă din toată construcția în care prețul lucrează pentru tine.
Când ai semnat contractul cu constructorul și el ți-a ridicat zidăria până la centură, concurența a dispărut. Îți spune că tencuiala interioară nu era în ofertă și că ea costă atât. Nu ai cu ce să compari suma aia și nu ai pe cine să chemi în locul lui. O echipă nouă ar trebui să preia o lucrare începută de altcineva, pe care nu o cunoaște și pentru care nu vrea să răspundă. Puțini acceptă, iar cei care acceptă cer mai mult tocmai din acest motiv.
Așa ajunge aceeași lucrare să te coste mai mult decât dacă ar fi stat în ofertă de la început, alături de celelalte două oferte. La prima întâlnire, prețul ei ar fi fost ținut jos de concurență. Pe șantier, prețul ei e pus de un singur om, care știe că nu poți pleca.
Iar dacă nu ai un contract semnat cu constructorul, cu oferta anexată la el, nu ai nici pe ce să te sprijini în discuția asta. Am scris despre asta în articolul despre ce hârtie îl obligă pe constructor să respecte prețul.
Există un mod de a cumpăra construcții pe care l-am văzut de zeci de ori.
Omul sună zece meșteri și îl întreabă pe fiecare cât ia pe metru pătrat. Apoi îl ia pe cel care a zis cel mai mic preț, fără să se uite la nimic altceva.
Dacă îi cauți așa, ajungi aproape de fiecare dată la oameni necalificați. Sunt în construcții de șase luni, pentru că au auzit că se câștigă bine, iar înainte au condus taxiul sau au stat pe bandă în fabrică. Îți vor spune că știu să facă orice, pentru că au nevoie să prindă lucrarea și să ia un avans.
De acolo știi deja cum merge. Încep lucrări pe care nu le termină, pentru că nu știu să le ducă la capăt. Se ceartă cu tine pe ce s-a vorbit și pe ce nu s-a vorbit, pentru că nimic nu e scris. Iar când văd că nu o scot la capăt, nu mai apar deloc pe șantier.
Apoi cauți altă echipă, pe același criteriu, și o iei de la început. Se termină de fiecare dată la fel. Lucrarea iese prost, stai cu nervii întinși luni de zile, iar la final ajungi să spui că toată lumea din construcții e formată din escroci.
Vreau să fiu corect. Se întâmplă și asta.
Uneori un constructor e mai ieftin pentru că e mai bine organizat. Are echipa lui stabilă, cumpără materialele direct de la producător, nu pierde zile între faze și nu plătește un intermediar. Omul ăsta chiar poate să vină cu 10 sau 15% sub ceilalți și să facă lucrarea bine.
Cum îl deosebești de cel care a scos lucrări din listă? După cum arată oferta lui. Cel bine organizat are oferta cea mai detaliată de pe masă. Are coloană cu cantități, are prețuri unitare, are materialele scrise cu marcă, model și grosime, are o listă separată cu ce nu a inclus în preț. Îți explică în două minute de ce e mai ieftin și îți poate arăta două-trei case asemănătoare cu a ta pe care le-a terminat.
Cel care a scos lucrări din listă are oferta cea mai scurtă de pe masă. Și se supără când îi ceri cantitățile.
Fă trei lucruri, în ordinea asta, cu fiecare ofertă pe care o primești.
Ce afli după cei trei pași: de ce unul e mai ieftin. Uneori chiar e mai bine organizat. De cele mai multe ori, în oferta lui lipsește ceva.
Ce te costă dacă nu faci pașii ăștia: semnezi cu cel mai ieftin și plătești pe parcurs, fază cu fază, lucrările care lipseau din oferta lui, la prețul pe care îl cere el atunci. La final, aceeași casă te-a costat mai mult decât dacă luai de la început oferta completă.
Metoda cu care aliniezi ofertele la aceeași listă am descris-o pas cu pas în articolul despre cum compari trei oferte care nu se pot compara.
| Ce s-a măsurat | Cifra | De unde vine cifra |
|---|---|---|
| Oferta cea mai mică pentru structura casei de 500 mp din Cluj | 70.000 € cu TVA | Cazul real descris mai sus, cinci oferte de manoperă pe același proiect |
| Celelalte patru oferte, pentru aceeași structură | între 90.000 și 100.000 € | Același caz din Cluj |
| Oferta cea mai mică, recalculată cu lucrările care lipseau din ea | peste 120.000 € | Calculul făcut împreună cu proprietarul, la prețurile din piață din acel moment |
| Pierderea evitată de proprietar prin refuzul ofertei celei mai mici | cel puțin 15.000 până la 20.000 € | Diferența dintre oferta recalculată și ofertele complete de pe masă |
| Tencuială trecută în ofertă față de tencuiala reală a casei | 180 de metri pătrați trecuți în ofertă, față de 340 de metri pătrați de tencuit în realitate | Exemplu din ghidul „21 de secrete", pentru a arăta cum se ascunde diferența în coloana cu cantități |
| Diferența de preț dintre ferestre ieftine și ferestre cu trei foi de sticlă, pe o casă | între 4.000 și 8.000 € | Prețuri de piață 2026, din ghidul „21 de secrete". Aceeași diferență stă ascunsă în cuvântul „tâmplărie PVC" |
| Cât cred că pot pierde oamenii care își construiesc casa acum | între 10.000 și 30.000 € | Sondaj CASABUGET pe 70 de oameni care își construiesc casa chiar acum, 2026 |
Cifrele din cazul din Cluj sunt cele de pe ofertele primite de proprietar și din calculul pe care l-am făcut împreună cu el. Exemplele cu tencuiala și cu ferestrele arată mecanismul, cu cantități și prețuri obișnuite pentru o casă din 2026. Pe casa ta, cifrele se schimbă, mecanismul rămâne același.
Am întrebat 70 de oameni care își construiesc casa chiar acum ce îi sperie cel mai tare. Frica numărul unu, la 36% dintre ei, e țeapa. Iar 44% nu au calculat niciodată cât pot pierde. Oferta cea mai ieftină e țeapa cea mai greu de văzut, pentru că arată ca o economie exact în ziua în care semnezi contractul cu constructorul.
O diferență de până la 10% între oferte făcute pe aceeași listă de lucrări e normală. Vine din cum e organizat fiecare constructor și de unde își ia materialele. De la 20% în jos față de celelalte, caută ce lipsește, pentru că la prețurile de azi la materiale și manoperă nimeni nu poate lucra cu o cincime sub piață fără să lase ceva afară.
Asta e exact mecanismul prin care oferta ieftină devine casa scumpă. Pe parcurs înseamnă după ce ai semnat contractul cu el și după ce nu mai ai alte oferte pe masă. Cere constructorului să treacă acele lucrări în ofertă acum, cu cantitate și preț unitar, sau să le scrie explicit ca neincluse, ca să le poți calcula tu înainte de semnarea contractului cu el.
Trimiți oferta înapoi și ceri constructorului varianta desfăcută pe articole, cu cantități și prețuri unitare. O ofertă doar cu sume pe faze nu poate fi verificată și nu poate fi comparată cu altele. Dacă refuză să o desfacă, ai aflat deja ce trebuia să afli despre oferta aia.
Da, cât timp mai ai bani neplătiți. Ceri constructorului o întâlnire pe șantier în care faceți împreună lista tuturor lucrărilor rămase până la finalul contractului, inclusiv cele pe care el le consideră neincluse. Le ceri pe toate scrise, cu cantități și prețuri, și le anexezi la contract înainte de următoarea plată. Banii neplătiți sunt singura pârghie care lucrează întotdeauna pentru tine.
Se aplică la fel, și acolo se întâmplă cel mai des. O echipă de zidari care îți dă un preț pe metru pătrat de zidărie poate să nu includă centurile, buiandrugii sau stâlpișorii de beton, iar pe astea le afli la finalul fazei. Ceri echipei lista completă a lucrărilor din faza ei, cu tot ce intră în preț și cu tot ce rămâne afară, înainte de semnarea înțelegerii cu ea.
Ai nevoie de un buget al tău, făcut înainte să ceri ofertele, pe fiecare fază a casei. Fără el, cea mai mică ofertă pare bună doar pentru că e mai mică decât celelalte, și nu ai de unde să știi dacă celelalte sunt corecte. Cu bugetul tău pe masă, vezi imediat care ofertă e sub costul real al fazei și de acolo începi să cauți ce lipsește.
O ofertă ieftină se recunoaște doar dacă ai cu ce să o compari. Calculatorul îți face bugetul casei tale pe toate cele zece faze, cu suprafața ta, în zona ta, la finisajul pe care îl vrei tu. Când vine o ofertă cu 20% sub bugetul tău pe o fază, știi din prima zi că trebuie să cauți ce lipsește din ea. E gratuit.
Calculează bugetul casei talePrețul mic dintr-o ofertă vine aproape întotdeauna din ceva care lipsește: lucrări scoase din listă, cantități trecute mai mici decât cele reale sau materiale nescrise. Lucrările alea se fac oricum și le plătești pe parcurs, când nu mai ai pe cine să chemi în locul constructorului.
Proprietarul casei din Cluj a stat aproape două ore cu cinci hârtii pe masă și a refuzat oferta care arăta cel mai bine la total. Cele două ore de citit i-au păstrat în buzunar între 15.000 și 20.000 de euro.
Singura modalitate pentru tine ca să eviți pierderile financiare este să faci calcule înainte să cumperi orice, de fiecare dată. Oferta cea mai ieftină e primul loc în care se aplică regula asta.
Construiește cu capul pe umeri, pentru a rămâne cu bani în buzunar.
Cristian Ioan Budău Boloban
Co-Fondator CASABUGET · Peste 20 de ani în construcții · Peste 200 de case construite